|
Obiecte turistice
|
|
Prima populaţie de pe dealul Ţareveţ putem găsi încă de la epoca de piatră şi de la epoca de cupru /anul 4200 înainte de Christos/. În epoca bronzului /secolul XII-X înainte de Christos/ şi în epoca fierului /secolul X-I â. înainte de Christos/ pe acesta teritorie a aparut şi s-a dezvoltat o localitate tracă pe o suprafaţă mare. De la secolul IV până la secolul VII pe acest deal a a fost construită citadela oraşului roman şi mai târziu bizantin Zikideva. Pereţile cetăţii groase şi a porţilor au aparut clădirle de locuinţe şi de biserici construite des pe tot teritoriul fortificat. În secolul VII oraşul a fost distrus ca urmare a invaziilor avaro-slave. În secolul X peste ruinile cetăţii a fost construită o mică localitate bulgară . De la sfârşitul secolului XII până la secolul XIV pe dealul s-a ridicat citadela Târnovgrad– pereţile cetşţii, porţile şi turnurile masive apăreau capiatala celui de al doilea Regat bulgar. Aici au fost construite castelelul regilor şi reşedinţa patriarşilor bulgari. Clădirile de locuinţă din castel au fost construite dens şi multe, peste 20 de biserici şi manastiri. De la sfârşitul secolului XIV până la sfârşitul secolului XIX pe dealul au fost aşezate câteva dintre cartiere de musulmani din Târnovo, şi care au fost darâmate în vara anului 1877 cu eliberarea oraşului de la armata rusă. Este localizat la 4 km de Velico Târnovo în direcţie de nord-est pe un platou înalt cu vedere spre cetăţile Ţareveţ şi Traveziţa de Evul mediu. Manuscrisul cel mai veche de existenţa localităţii Arbanasi a fost firmanul sultanului Suleiman Magnificul, care datează de la anul 1538, şi după care teritoriul localităţilor de astăzi Arbanasi, Gorna Oriahoviţa, Dolna Oriahoviţa şi tote localităţile mai mici aferente, au fost cunoscute sub denumirea de Arnaut has karierali, şi au fost date zestre Marelui Vizir Rustem paşa, cumnatului sultanului. În a două jumătate a secolului XIX, atunci când Târnovo de renaştere a început să se mărească spre vest de la piaţa Badjarlâk, oborul Samodovodene a început să se dezvolte ca centru comercial. În zilele de vânzare veneau ţărance de la ţară apropiată Samovodene şi pe o cergă întinsă direct pe pamânt vindeau zarzavat. De acolo provine şi numele oborului "Samovodski Pazar" (Samovodene obor). Pe trotoarul, de la brutaria aflată lângă hanul Hadji Nikoli, ţărănce de la Beleacoveţ vândeau lapte, unt şi brânză. S-au structurat două străzi cu dugheane, ateliere meşteşugăreşti şi hanuri. Una dintre aceste străzi începea de la o piaţa mică, care în secolul XIX a fost numită Oborul Un (de făină), iar acum – Samovodski Pazar (Oborul Samovodene)– şi se extindea până o strada, care ducea la Drjanovski han (locul fostă cinema "Teatru modern"). Aici au fost amplasate hanurile Hadji David şi Hadji Veliko, hanurile lui Atanas Ionoolu şi a lui Hadji Nikoli, ateliere meşteşugăreşti de fierărie, încălţaminte, etc. şi dugheane de produse alimentare şi de produse meşteşugăreşti. |
|
|
|